Despre Taina Spovedaniei

                    In cele ce urmeaza, m-am gandit sa vorbesc cate ceva despre taina Sfintei Spovedanii.
       Una din marile datorii duhovnicesti, atat ale monahilor, cat si ale crestinilor, este spovedania pacatelor. Trebuie sa stim mai intai ca toti gresim inaintea lui Dumnezeu, unii mai mult, altii mai putin, si nimeni nu este fara de pacat.
Acest lucru ni-l arata Sfanta Scriptura care zice : Toti multe gresim. Iar de vom zice ca pacat nu avem, pe noi insine ne inselam si adevarul nu este in noi; iar daca ne vom marturisi pacatele, credincios si drept este Dumnezeu, ca sa ne ierte noua pacatele si sa ne curateasca pe noi de toata intinaciunea si nedreptatea.
Daca mi-am marturisit cu cainta si cu pregatire cuvenita si m-am spovedit curat, preotul, numai daca a pus mana pe cap si a zis : " Dumnezeu sa te ierte ", pacatele mele s-au ridicat.
Iar daca nu m-am dus cu cainta si cu pregatire cuvenita la cel mai iscusit duhovnic, si n-am stiut sa ma marturisesc curat, sa descopar toate pacatele mele, sa primesc canon pentru ele si sa le parasesc, pot sa fac o mie de dezlegari, ca pacatul, otrava, a ramas tot in mine, de nu m-am dus pregatit.
De aceea folosul, valoarea cea scumpa a Sfintei Spovedanii nu tine de preot, ci de mine. Eu, daca ma duc cu toata sfintenia, cu toata convingerea in fata lui Dumnezeu - ca, atunci cand ma duc in fata preotului, inaintea lui Dumnezeu ma duc, ca preotul este numai un martor -, trebuie sa-i spun toate pacatele mele.
Altfel crezi ca in ziua judecatii preotul poate sa-ti ajute ceva, daca n-ai spus drept ? Doamne fereste ! Preotul n-a putut dezlega la spovedanie decat ce i-ai spus tu. Iar daca tu ai avut vreo rezerva si ai tinut vreun pacat nespus, toate pacatele le ai indoite. Asa spun Sfintii Parinti, pentru ca ai crezut ca Dumnezeu nu stie ce ai facut tu.
Iata care sunt conditiile pe care trebuie sa le implineasca spovedania :
1. Spovedania trebuie sa se faca inaintea duhovnicului. Deci, eu cand ma duc la spovedanie inaintea preotului, ma duc in fata lui Dumnezeu. Preotul este un simplu martor. In ziua judecatii el atat poate spune, cat i-am spus eu. Ce nu i-am spus, nu-i dezlegat nici pe pamant, nici in cer. Dar eu, daca m-am dus la spovedanie si i-am spus toate si preotul mi-a facut dezlegare cu mainile pe cap, eu sunt dezlegat.
2. Spovedania trebuie sa fie completa si sa nu se ascunda nimic din cele faptuite, cum am spus mai inainte. Ai auzit ce spune Sfantul Apostol Pavel ? Cuvantul lui Dumnezeu este mai ascutit decat toata sabia cea cu doua taisuri si strabate pana la despartitura trupului de a duhului, cea mai inalta unire intre om si Dumnezeu.
3. Spovedania trebuie facuta de buna voie, dupa marturia Duhului Sfant, care zice : si din voia mea ma voi marturisi Lui;
4. Spovedania trebuie sa fie facuta cu umilinta, caci inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi;
5. Spovedania sa nu fie prihanitoare, adica sa nu dam vina pe nimeni, nici pe oameni, nici pe vreo alta zidira a lui Dumnezeu, nici chiar pe diavoli. La spovedanie numai pe noi sa ne invinuim si sa ne prihanim, cum zice Sfantul Ioan Scararul : " A mea este buba, a mea este rana; dintru a mea lenevire s-a facut, iar nu dintr-a altuia ".
6. Spovedania se cuvine sa fie dreapta, adica sa spui adevarul, spune cum ai facut toate, fara rusine. Isus Sirah spune : Este rusine care aduce pacat si este rusine care aduce slava si har.
Rusinea aceasta pe care o suferi la spovedanie te scuteste pe tine de rusinea aceea pe care o vom suferi cu totii la ziua cea infricosata a Judecatii lui Dumnezeu.
7. Spovedania sa fie hotaratoare. Sa luam inaintea duhovnicului o mare hotarare de a nu mai pacatui, ajutandu-ne noua dumnezeiescul har, si sa voim mai bine a muri de mii de ori decat a mai pacatui de acum inainte cu vointa noastra.
Sfantul Vasile cel Mare zice : " Nu se foloseste de marturisire, nici se marturiseste, cel ce zice la spovedanie numai ca a gresit, insa ramane iarasi in pacat si nu-l uraste ". Toata pocainta ta intru aceasta consta, adica sa te hotarasti a-ti schimba viata.
Cand ma duc la marturisire cu parere de rau si cu pocainta, si imi cunosc gresalele, ii spun preotului cate tin eu minte. Dar ca sa tii minte si sa faci o marturisire intreaga, nu te duce cu ochii legati la preot, ca diavolul iti ia mintea si uiti. Cu o saptamana sau doua inainte, stai intr-o camera linistita, ia-ti un caiet si scrie toate pacatele tale din copilarie pana in ziua spovedaniei.
Ce pacate am eu pe constiinta, de cande eram copil mic, cand eram de cinci ani, cand eram de sapte ani, cand eram in clasa intai la scoal, cand eram in clasa a doua, cand eram intr-a noua, cand eram fata mare, inainte de casatorie, sau dupa casatorie, cand eram militar, cand eram flacau.
Scrie, ca si diavolul a scris. Avem contabil bun, ingerul rau pe umarul stang, care scrie tot, si ingerul cel bun pe umarul drept, care scrie si el faptele cele bune ale omului.
Si atunci uite ce-i. Stii ca nimic necurat nu va intra intru Imparatia cerurilor ? De aceea, cel mai mare bine pe care poti sa-l faci unui om, este acesta. Daca vezi ca s-a imbolnavit in casa la tine, tata sau mama sau ginerele sau nora sau fata sau baiatul sau fratele, cine a slabit de boala si se apropie de moarte, nu se poate un bine mai mare decat sa-i aduci preotul repede. Nu doctorul. Doctorul este un bolovan de pamant ca si tine ! Preotul a luat dar de la Dumnezeu. Nu ati auzit in Evanghelie ? Ce veti lega voi pe pamant, va fi legat si in ceruri si ce veti dezlega voi pe pamant, va fi dezlegat si in ceruri !
Daca ai reusit sa-l spovedesti curat inainte de moarte, i-ai salvat sufletul. Cand se duce la vami, sufletul care a avut pacate, daca le-a dezlegat preotul aici, Duhul Sfant a sters tot de pe tabelele lor. Crapa, mor de ciuda diavolii : " Ia uita-te, domnule ! L-am avut in mana ! " Duhul Sfant i-a sters pacatele. Aceasta putere le-a dat Dumnezeu preotilor, ca daca nu dadea Dumnezeu aceasta putere preotilor, nimeni din oameni nu s-ar fi mantuit.
Dar Dumnezeu, Cel ce a facut cerul si pamantul, a stiut cum sa faca pentru a mantui lumea. Cand a inviat Hristos aceasta putere le-a dat Apostolilor. Ce le-a spus la Apostoli ? A suflat asupra lor si le-a zis : Luati Duh Sfant; carora le veti tine pacatele, tinute vor fi si carora le veti ierta, iertate vor fi si orice veti dezlega voi pe pamant, va fi dezlegat si in cer ... Ce, fratilor, voi nu ati citit ? Nu ati auzit Evanghelia ?
Deci, cand vezi ca esti bolnav de moarte, nu alerga la doctor, ca poate te omoara acela si mori nemarturisit. Intai spovedeste-te si apoi du-te si la doctor, daca este cazul, dar tu sa fii martusrisit. Daca ai murit, gata, te-ai usurat ! Ca vei muri in mainile doctorului, ca vei muri acasa, tu sa fii marturisit. Insa intai doctorul sufletelor, ca el te va scoate din iad. Asa. Si nu te gandi ca n-are dar.
Dupa o spovedanie curata, trebuie sa primim un canon, pe care trebuie sa-l tinem. Cel ce se spovedeste are mare datorie de a-si face canonul dat pentru a scapa de chinul cel vesnic al iadului.
Vedem in Sfanta Scriptura ca prin canon s-au curatit toti cei ce au pacatuit inaintea Domnului. Altfel, cel ce a primit canon si nu-l face, nu se poate curati de lepra pacatului si nici sufletul sau nu este slobozit din robia dracilor.
Este bine stiut ca cel ce se pocaieste cu adevarat, nu numai ca primeste canonul dat de duhovnicul sau, ci singur cere mai mult canon, stiind ca ori aici vremelnic, ori dincolo vesnic, pacatosii trebuie sa-si faca canonul.
Iar canonul sa fie dupa masura puterii fiecaruia. Ai auzit ce spune Sfantul Marcu Ascetul ? " Cata deosebire are arama de fier si fierul de gateje - adica de vreascuri -, atata deosebire este intre un trup si altul ". Altul este din fire sanatos si tare si poate sa posteasca si sa nu manance pana seara; iar altul, saracul, daca n-a mancat de doua - trei ori pe zi, cade jos. In toate acestea se cauta scopul. De aceea dreapta socoteala este imparateasa faptelor bune.
Tu crezi ca pe dracul il intreci la fuga ? El intr-o clipa este la marginea pamantului. Numai cu asta il intreci : daca te smeresti si te socotesti a fi praf si cenusa si pacatos si neputincios si nevrednic de a trai pe pamant. Numai de smerenie se teme diavolul ! De alta nu se teme el. Poti sa fii tu nevoitor cat ii lumea, daca nu stii sa ceri iertare, esti batjocorit de diavoli.
De aceea, fratilor, sa ne ajute mila Domnului sa castigam oleaca de smerenie si dreapta socoteala, fiindca in lumea aceasta sunt curse si ispite si fel de fel de nedumeriri pamantesti si duhovnicesti. Dar sa avem in toate dreapta socoteala. Ca padurea nu se teme de cel ce incarca o data mult pe o caruta. Stie ca mai la vale se rupe osia si se strica carul. ea se teme de acela care ia cate un lemnisor si-l duce acasa. Asa si vrajmasul, nu se teme de cel care incepe cu multa nevointa, ca oboseste si ramane. Ci, se teme de cel care ia cate oleaca asa, incet, incet.
Sfantul Teodosie spune : " De lucrezi cate putin, cate putin se imbogateste cineva si la cele trupesti si la cele duhovnicesti !". Cate oleaca ! Asa sa luati fapta buna, cate oleaca si sa va para rau ca n-ati facut mai mult.
- Cand se face spovedania generala ? au intrebat unii credinciosi.
- O data pe an tebuie sa faci spovedania generala din mica copilarie. Sfantul Nicodim Aghioritul spune : O data pe an, in Postul Mare, este bine sa faci spovedania generala. Stii de ce ? Pentru smerenie. Te ajuta mult sa-ti aduci aminte pacatele. Eu ma marturisesc, dar dracul ma face sa uit pacatele mele cu care am maniat pe Dumnezeu.
Dar eu, cand fac spovedania generala, mi le face ingerul cat muntele in fata mea. " Vezi cine esti ? " Smerenia ! Si atunci, mai mult se apropie Dumnezeu de noi, cand noi ne smerim din adancul sufletului.
- Dar ce incredere avem ca ni s-au iertat toate pacatele prin spovedanie ?
- Dar dumneata daca ai spalat o rufa bine, curata, si daca se mai murdareste, nu o mai speli din nou ? Nu pui soda si lesie si o pui la uscat ? Precum camasa trebuie spalata, asa si sufletul trebuie spalat mereu prin deasa spovedanie.
dar Sfintii parinti si mai ales Sfantul Nicodim Aghioritul avea o invatatura pentru duhovnic : " Sfatuieste-i, o! duhovnice, la spovedanie deasa si curata pe toti ". O data in an se face spovedania generala din nou. Si asta-i pentru smerenie si pentru ca omul sa nu uite neputintele lui, cu care a suparat pe Dumnezeu. Asa este.
De aceea trebuie sa ne pocaim, sa ne para rau. Pentru ca Dumnezeu este atat de milostiv si de bun,ca nu mai tine minte raul ce-am facut, daca noi ne intoarcem din toata inima si ne marturisim.
Ati vazut ce spune proorocul Isaia : Intoarceti-va catre Mine si Ma voi intoarce catre voi, fiii oamenilor. De vor fi pacatele voastre ca mohoraciunea, ca zapada va voi albi, si de vor fi ca roseala, ca luna le voi face albe si nu voi mai pomeni cele dintai ale voastre.
In bunatatea Lui cea fara margini, El stie neputinta noastra, ca gresim cu voie si fara voie, cu stiinta si cu nestiinta. Nu este clipa cand nu gresim inaintea Domnului. Dar nimeni nu stie firea omului mai mult ca Dumnezeu, caci El ne-a facut din nimic.
De aceea, cum ne intoarcem catre El cu lacrimi, cu parere de rau, cu spovedanie curata, ne si iarta. Cine are pacate mai grele trebuie sa faca oleaca de canon, ca Dumnezeu totdeauna este gata sa ne primeasca si sa ne ierte, caci suntem zidirea Lui.
Nimeni nu L-a facut pe Hristos sa coboare din cer, decat mila Lui, dragostea Lui pentru oameni. I-a fost mila de neamul omenesc. Ca atat de multa dragoste are fata de neamul omenesc, incat auzi ce spune Sfantul Ioan Evanghelistul : Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, incat pe Unul nascut, Fiul Sau, L-a trimis in lume sa mantuiasca neamul omenesc.
A venit Mantuitorul Iisus Hristos, nu numai sa ne invete ce trebuie sa facem, ci pentru ca sa sufere pentru noi suferinte, batjocuri, scuipari, batai si moarte pe Cruce, pentru ca sa scoata neamul lui Adam din iad, care statea acolo de 5508 ani, cat au fost, de la primul Adam, pana la venirea Noului Adam - Hristos.
Deci, sa avem catre Dumnezeu inima de fiu, si sa-L iubim din toata inima. Iar cand am gresit ceva, indata sa cerem iertare si sa alergam la marturisire, ca sa-L impacam pe Dumnezeu, caci l-am suparat, ca Domnul niciodata nu tine minte raul. Daca vede ca ne-am intors, se intoarce si El catre noi.
Sa avem catre noi inima de judecator. Adica cum ? Sa ne judecam. Oare, ce gandim noi ii place lui Dumnezeu ? Ce vorbim noi oare ii place lui Dumnezeu ? Ce fac eu acum oare ii place lui Dumnezeu ?
Si indata constiinta ne spune da sau nu. Caci de se va judeca omul pe sine, nu va cadea in judecata lui Dumnezeu ! Sa ne facem judecatori noau insine : " Mai, aceasta nu-i bun ce fac, aceasta nu-i bun ce vorbesc; aceasta nu-i bun ce intentionez eu sa fac ! "
Catre aproapele sa avem inima de mama. Ai vazut o mama buna ? Chiar daca are copii mai multi si daca unul o supara, o nacajeste in fel si chip, ea are mila de toti. Daca vede ca un copil de-al ei a cazut in apa si se ineaca, sau in foc, si striga : " Mama, nu ma lasa ! ", ea uita tot. Uita ca a suparat-o si se duce catre dansul si-l scapa, chiar cu riscul vietii.
Ca asa este mama ! Adevarata mama nu mai tine minte raul. Atat iubeste pe copii. Iata, asa trebuie sa avem si noi inima noastra fata de toti. Sa ne fie mila de toti, si de straini si de ai nostri. Asa cere Dumnezeu in Sfanta Evanghelie.
N-ai vazut closca ? Are atati apui si daca i-ai luat numai unul, iti sare in cap, macar ca are multi. Asa si mama cea buna isi pune sufletul pentru copii. Aceasta inima de mama o cere Dumnezeu de la noi. S-o avem fata de toti. Cand a fi unul, care chiar de ne-a facut rau, chiar de ne-a suparat, insa cand il vom vedea ca este la necaz, sa sarim sa-l ajutam, ca sa vada el ca noi avem dragoste si nu tinem minte raul pe care ni l-a facut el. Numai asa vom fi fii ai lui Dumnezeu dupa dar.


FOLOSUL DESEI SPOVEDANII

Acum sa spunem pe scurt despre cele cinci foloase ale desei spovedanii.
Preabunul Dumnezeu a pus in lume Taina aceasta a Spovedaniei, ca daca n-ar fi fost aceasta dupa botez, nimeni nu s-ar putea mantui. Cine reuseste sa faca o spovedanie curata, reuseste sa faca al doilea Botez; dupa cum ati vazut ca zice preotul la molifta : " De vreme ce cu al doilea botez te-ai botezat, dupa randuiala tainelor crestinesti ".
Taina Marturisirii sau a Spovedaniei, este una din cele sapte Taine si cuprinde patru parti.
Prima parte este durerea inimii pentru pacate. Sa-i para rau si sa planga pentru pacatul prin care a suparat pe Dumnezeu.
A doua este spovedania prin viu grai la duhovnic.
A treia este facerea canonului, prin hotararea in fata preotului ca-l va face.
A patra parte, cheia Sfintei Spovedanii, este dezlegarea pacatelor, prin punerea mainilor preotului pe capul credinciosului. Acesta, dupa canonul 8 al Sinodului I Ecumenic, se numeste epicleza duhovniciei, adica venirea Duhului Sfant peste capul celui ce s-a marturisit curat. Ca nu se poate incheia taina Sfintei Spovedanii, decat atunci cand a pus preotul mana pe capul celui ce se marturiseste, dupa cum arhiereul pune mana pe capul diaconului sau al preotului, cand il hirotoneste si vine Duhul Sfant prin succesiune apostolica.
Deci, la fel si aici, Duhul Sfant vine prin mana preotului, sa dezlege sufletul care s-a spovedit.
Dar spovedania, fiind o spalare sau un botez duhovnicesc al sufletului, dupa Botezul cel dintai, este o taina prin care se iarta pacatele omului prin dezlegare de la duhovnic si este bine sa se faca cat mai des.
Dumnezeiescul parinte Ioan Gura de Aur zice asa in cartea care se numeste " Putul " sau " Fantana " pe romaneste : " De este cu putinta, o, crestine, si in fiecare ceas sa te marturisesti la duhovnic ".
de ce ? Pentru ca nu este clipa si minut cand nu gresim lui Dumnezeu. Deci, daca gresim in fiecare clipa lui Dumnezeu, este prea de nevoie sa se faca deasa spovedanie, sa spalam sufletul prin marturisire curata cu cainta si canon, pentru ca se innegreste haina sufletului nostru cea curatita la Botez, prin tot felul de pacate, din ceas in ceas si din minut in minut.
In vremea veche a crestinismului patristic, crestinii se marturiseau in fiecare zi la duhovnici. Dar pe vremea aceea se si impartaseau in fiecare zi, cum arata la Fapte : ... si erau toti in biserica, cand s-a intemeiat Biserica, si staruiau in invatatura Apostolilor si in impartasire, in frangerea painii si in rugaciune. ... iar toti cei ce credeau erau laolalta si toate le aveau de obste.
Astfel s-a intemeiat prima obste apostolica.
Toate le dadeau Bisericii si pe ei insisi se dadeau lui Hristos. Pe vremea aceea, dupa terminarea slujbei, si masa se dadea in biserica, mesele agape. Mai tarziu s-au scos in pridvorul bisericii si pe urma acasa la crestini, fiind binecuvantate de Sfintii Apostoli.
Spovedania se facea la inceput in fiecare zi. Mai tarziu oamenii, rarind cu Sfanta Impartasanie, au rarit-o si cu Sfanta Spovedanie. Si vedeti acum de-abia se mai spovedesc in cel;e patru posturi. Atata s-a racit credinta si evlavia, mai ales fata de Spovedanie, si chiar de impartasirea cu Preacuratele Taine, care aduc cel mai mare folos si putere de crestere duhovniceasca a sufletelor noastre prin harul Duhului Sfant, care vine peste noi prin aceste Sfinte Taine.
Aici vom vorbi, nu numai despre Spovedanie, ci despre foloasele desei spovedanii.
Foloasele desei spovedanii sunt cinci.
Primul folos al desei spovedanii, este acela ca pacatul nu prinde radacini in noi si se strica din suflet cuibul satanei.
Diavolul, vazand ca te spovedesti des, te caiesti, te rogi si-l parasti mereu, zice asa : " Degeaba ma ostenesc cu dansul, ca se duce mereu la preot si se spovedeste, si-l dezleaga, si eu nu castig nimic. Mai bine ma duc la cei care dorm, care n-au grija de mantuire, care nu se spovedesc cu anii, ca aceia nu mi se mai impotrivesc !".
Cine se spovedeste des, stie ce a gresit, ca tine minte. Daca nu s-a spovedit de cateva zile : " Mai, ce-am facut ?". El indata isi aduce aminte, iar daca lasa sa treaca o luna sau doua sau poate si un an, de unde sa tina el minte ?
Ca intr-o zi daca s-ar ispiti omul pe sine, stai undeva intr-un unghi de casa, intr-un colt si pandeste-ti gandurile tale numai timp de doua ceasuri, sa vezi in cate feluri umbla mintea. Si la cate pacate se duce daca n-o strunesti cu rugaciunea si cu frica de Dumnezeu. Dar intr-o zi sau doua ? Dar umbland in societate cu lumea si vorbind cu lumea si vazand si auzind, cat se incarca sufletul nostru pe constiinta in fiecare ceas ?
deci primul folos al desei spovedanii este acesta. Si sa tineti minte ca prin marturisire deasa, pacatele nu pot prinde radacini adanci in inima celui ce se marturiseste.
Al doilea folos al desei spovedanii este ca omul tine minte usor greselile facute de la ultima spovedanie, pe cand cel ce se marturiseste rar, cu anevoie poate sa-si aduca aminte de toate cate a facut. Astfel, multe din pacate raman nespovedite si, prin urmare, neiertate. Pentru aceea diavolul i le aduce aminte in ceasul mortii, dar fara de folos, caci i se leaga limba si nu le mai poate marturisi.
Vai de acela care se duce la marturisire si spune o seama de pacate si o seama nu le spune; sau le spune si pe acelea, dar nu sincer cum le-a facut. Cauta cuvinte de acoperire; asa de ici de colo, crede el ca poate minti pe Dumnezeu, ca nu stie Dumnezeu cum s-a facut pacatul si in ce fel ? El crede ca trebuie sa-i spuna duhovnicului cateva pacate si, daca l-a dezlegat, este iertat.
Duhovnicul dezleaga numai ce aude; celelalte pacate raman legate, ca acela n-a fost sincer si nicidecum nu reuseste sa se usureze. Deci a doua pricina ca spovedania sa fie buna, trebuie sa fie sincera si curata. Tot ce tine minte omul sa spuna, ca nu-i spune preotului. Preotul e un om de tarana ca si noi. El a primit puterea de a lega si dezlega pacatele, prin lucrarea Duhului Sfant.
Al treilea folos al celui ce se marturiseste des, chiar daca i s-ar intampla sa cada in pacat de moarte, indata alearga si se marturiseste si intra in harul lui Dumnezeu, si nu sufera sa aiba pe constiinta greutatea pacatului, fiind deprins a se curati des prin spovedanie.
Al patrulea folos al desei spovedanii este ca pe unul ca acesta, il afl amoartea curatit si in harul lui Dumnezeu, avand mare nadejde de mantuire.
Dupa marturia Sfantului Vasile cel Mare, diavolul merge totdeauna la moartea dreptilor si a pacatosilor, cautand sa afle pe om in pacate spre a-i lua sufletul.
La cei ce se marturisesc des si curat nu poate afla nimic, deoarece s-au marturisit luand dezlegare pentru pacate.
Al cincilea folos al desei spovedanii este ca unul ca acesta se opreste si se infraneaza de la pacate, aducandu-si aminte ca dupa putine zile se va marturisi din nou si va primi canon de la duhovnic, acesta mustrandu-l pentru cele facute.
Acesta care se spovedeste des, cand isi aduce aminte de rusinea ce-o s-o aiba de la duhovnic, de canonul pe care o sa-l primeasca, se opreste de la pacat. Omul are atata putere impotriva pacatului, ca toti diavolii din iad, daca ar veni, n-au ce-i face, daca vrea sa nu faca pacatul; caci i-a dat Dumnezeu o putere mare, de la Botez, sa biruiasca ispitele diavolilor.
Daca n-as avea puterea aceasta, n-ar fi iad nici pedeapsa pentru pacat. Voi nu auziti in Psaltire ce spune Duhul Sfant ? Doamne, caci cu arma buneivoiri ne-ai incununat pe noi. Si iarasi spune Solomon : Dumnezeu l-a zidit pe om, l-a lasat in mana sfatului sau.
Daca vrea sa faca pacatul, il face, daca nu, nu. Diavolul numai ii da in gand, iar el daca este prost si se amageste, il face. Poti sa spui tu in ziua judecatii : " Doamne, diavolul m-a dus la crasma, diavolul m-a dus la muierea cutare, diavolul m-a dus la furat, diavolul m-a dus la betie, diavolul la avort, la toate ! " Iar diavolul vas pune atunci : " Doamne, sa-m i arate martori, ca m-a vazut cand il duceam de mana la crasma, la desfrau sau la avort !".
Apoi va zice omului : " Vezi ca esti prost ? Eu ti-am dat in gand sa faci pacatul. Daca ai fost prost, te-ai dus tu singur ! Nu te-am dus eu de man ! Daca m-ai ascultat esti al meu !".
Deci prin deasa spovedanie se strica cuibul satanei. Ai vazut cocostarcul ? Face cuib pe casa la tine; si-i o pasare foarte fina. Daca i-ai stricat cuibul o data, de doua ori, nu-ti mai vine acolo. Stie ca-i esti dusman. Asa si noi, daca-i stricam cuibul satanei, el nu mai vine repede. Si acesta este un om care tine sufletul curat, ca nu poate suferi pacatele.
Deci al cincilea folos al sfintei spovedanii este indoit. Mai intai ca stricam cuibul satanei din suflet si al doilea ca nu ne gaseste moartea nespovediti.
Cel ce are obicei sa se marturiseasca des, nu lasa rugina pacatului sa se prinda de mintea si inima lui; cine isi pliveste ogorul lui des, simte cand incolteste pacatul si indata il smulge din suflet prin spovedanie. Pe acel amoartea nu-l gaseste nepregatit.
Uite, acum um parinte a murit la noi, duhovnicul Natanail. A venit la mine vineri, s-a spovedit dupa indreptarul de spovedanie pe care il au duhovnicii, s-a impartasit cu Preacuratele Taine, iar peste cateva zile s-a dus la Domnul, zicand rugaciuni.
Acest suflet, desi s-a dus repede, era pregatit. A fost om intelept. Dar noi ce zicem ? " Lasa ca m-oi spovedi la anul !". Nu ! Sa nu amanam, ca nu stim cand ne cheama Hristos ! Parintele Natanail n-a stiut ca moare. Dar ingerul Domnului l-a ajutat, fiindca el avea obicei in fiecare saptamana sa vina la marturisit. Nu a avut cand sa se stranga rautatea, ca au fost dezlegate la spovedanie toate pacatele, pana si cele mai mici.
Sa nu credeti dumneavoastra ca pacatele mici nu sunt grave ! Si pe acelea trebuie sa le marturisim, ca auzi ce spune Evanghelia : Nimic necurat nu va intra intru imparatia cerurilor.

SFANTA IMPARTASANIE

Sfanta Impartasanie este de mare folos omului, daca se impartaseste cu adevarat cu credinta, cu pregatire si cu dezlegarea duhovnicului. Ca cel ce se apropie cu nevrednicie, osanda isi ia, ca foc este care arde pe cei nevrednici - ai vazut ce spune in rugaciunile dinainte de impartasanie.
- Cine se poate imparatsi ?
- Cine are viata curata, neprihanita; cine are stiinta gandului sau curata, cine nu are impedimente canonice si este dezlegat de duhovnic, poate sa se impartaseasca, iar cine nu este marturisit si dezlegat de duhovnic si n-a facut canonul dat, nici nu se poate apropia de impartasanie. Ca si o data in an de se va impartasi, ca Iuda este, care o data s-a impartasit si a intrat satana in el si l-a vandut pe Domnul.
Daca nu-i vrednic cineva, nici o data pe an sa nu se impartaseasca. Ai vazut ce zice in Cuvantul 53, Sfantul Ioan Gura de Aur : " ... Si voi preotilor, care dati Preacuratele Taine, nu mica munca zace asupra voastra, daca stiti pe cineva nevrednic, de-l veti impartasi cu aceste preainfricosatoare si preasfinte si dumnezeiesti Taine.
Si daca te temi tu, o perotule, ca cel ce vine la tine este sachelar, adica general, sau ipat, adica prefect, sau voievod sau cel ce este cu coroana pe cap, adica imparat, si te temi ca se va supara ca nu-i dai Impartasania, daca te temi tu, adu-l la mine ! Tot trupul meu il voi da sa-l arda, mai inainte de a da Trupul cel Preasfant si Preacurat celui nevrednic. Tot sangele meu il voi varsa mai inainte de a da Sangele, atat de infricosat si Preasfant la cel ce nu-i vrednic ".
Iar daca s-a curatit si s-a pregatit dupa randuiala canonica a Bisericii lui Hristos prin marturisire, si a facut canonul cuvenit, sa se apropie cu frica si cutremur.
- Ce ne puteti spune de impartasania copiilor pana la varsta de sapte ani ? Necesita spovedanie ?
- Copiii cei nevinovati pana la varsta de cinci ani, este bine sa-i impartasiti, daca se poate, si in fiecare Dumimica. Iar copiii de 6 - 7 ani mai ales acum, este bine sa fie spovediti si apoi impartasiti, ca astazi copiii vad si aud multe sminteli, in casa, la televizor si peste tot, nefiind supravegheati de parinti.
La fel si despre cei batrani si bolnavi zice Sfantul Simeon al Tesalonicului : " Cei batrani si bolnavi, care nu au impedimente canonice, este bine sa se impartaseasca mai des si in sarbatorile mari ".
Totdeauna, inainte de a te impartasi, dupa ce ti-ai facut metaniile, dupa ce ai parasit pacatul si ti-ai facut canonul dat de preot, inainte de a te impartasi trei zile cel putin n-ai voie sa bei vin nici sa mananci de dulce sau cu untdelemn. Iar in afara postului, fara spovedanie, fara canon si fara o saptamana de post sau macar trei zile nu te poti impartasi. Cel putin trei zile inainte de a te impartasi sa nu mananci cu untdelemn si sa nu bei vin; numai mancare uscata. Asa este randuiala cu Sfanta Impartasanie, fratilor.
- Spuneti-ne ceva despre impartasania calugarilor, despre deasa impartasanie.
- Calugarii din manastiri, daca au duhovnic bun, sa se spovedeasca cat mai des. La noi spovedania, cum vedeti, e o data pe saptamana, vinerea. Da, am calugari foarte treji, care vin de doua-trei ori pe saptamana la marturisire : " Parinte, n-am fost la Utrenie; parinte, am ramas in urma cu canonul; parinte, am mancat inainte de masa ", sau te miri ce. Daca il mustra constiinta, el vine, ii pui mana pe cap, il dezlegi si se usureaza.
Asa ca si calugarii batarni si bolnavi se pot impartasi o data pe saptamana; ceilalti, daca le da voie duhovnicul, se pot impartasi, cel mai rar, la patruzeci de zile, cel mai potrivit, o data pe luna.
- Dar avem vreun temei la Sfintii Parinti pentru impartasania la patruzeci de zile ?
- Da, avem la Sfantul Simeon al tesalonicului. El zice ca o data la patruzeci de zile fiecare sa se pregateasca si sa se impartaseasca, daca n-are vreo oprire canonica. Este pacat care te opreste douazeci de ani de la impartasanie.
In caz de moarte, daca vezi ca omul este gata, ii dai impartasania. Nu-l mai poti opri in caz de moarte; iar daca nu moare si mai traieste, face in continuare canonul dat. Asa sa stiti.
- Se poate impartasi cineva fara sa se spovedeasca ?
-Nu. Niciodata. Si in caz de moarte si de altceva, nu. Intai spovedania si apoi sa se impartaseasca.
- Dar de cate feluri este Sfanta Impartasanie ? In cate feluri ne putem impartasi ?
- Impartasirea cu Preacuratele Taine este cea mai infricosata, cea mai buna si cea mai sfanta. A te impartasi cu Trupul si Sangele Domnului, zice Mantuitorul : Cine mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu, intru Mine petrece si Eu intru dansul.


CELE CINCI FELURI DE IMPARTASIRI

Ne putem impartasi cu adevarat in cinci feluri, in Biserica lui Hristos.
Prima impartasire si cea mai importanta este cea cu Trupul si Sangele Domnului.
A doua cale de impartasire, dupa Marele Vasile, este impartasirea duhovniceasca pe calea rugaciunii celei ganditoare a inimii. Poti sa vii in biserica si chiar daca esti oprit de preot sa te impartasesti pe cativa ani, te poti impartasi de o mie de ori pe zi si mai mult, pe alta cale, pe calea rugaciunii. Daca vii in biserica si zici rugaciunea " Doamne Iisuse Hristoae, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul ", cu toata inima, de cate ori ai suspinat dupa numele lui Iisus, de atatea ori te-ai impartasit, ca si cel ce a luat cu lingurita Sfintele Taine.
Aceasta este impartasirea pe calea rugaciunii celei ganditoare a inimii, cu care omul poate reusi sa se impartaseasca de multe ori pe zi, nu numai o data, cu aceeasi putere cu care se impartaseste si cel cu lingurita din Sfantul Potir.
Al treilea fel de impartasire este pe calea lucrarii poruncilor lui Hristos. Mantuitorul a spus sa postim, ne-a aratat cum sa postim; a zis sa ne rugam, ne-a aratat cum sa ne rugam; a spus sa primim pe cel strain, sa adapam pe cel insetat, sa hranim pe cel flamand, sa cercetam pe cei inchisi si sa iertam pe cei ce ne gresesc.
Cand facem aceste porunci, ne impartasim pe calea lucrarii poruncilor lui Hristos. Acesta este al treilea fel de impartasire. Si cu aceasta te poti impartasi de multe ori pe zi, de cate ori ai lucrat poruncile lui Hristos.
Auzi ce spune dumnezeiescul Maxim in Filocalie : " Hristos sta ascuns in poruncile Sale. Cine face o porunca il primeste pe Hristos. Si nu numai pe Hristos, ci toata Sfanta Treime ". Si auzi ce spune Scriptura : Cel ce Ma iubeste pe Mine si are poruncile Mele, si le pazeste pe ele, Eu si Tatal vom veni si lacas la dansul vom face.
Clar ! Nu numai Fiul, ci si Tatal vine. Si unde-i Tatal si fiul pe toata Sfanta TReime o primeste acela care lucreaza poruncile lui Dumnezeu, macar de ar fi oprit de la Sfanta Impartasanie de vreun preot. Intelegeti ? Acesta-i al treilea chip de impartasire pe cale lucrarii poruncilor.
A patra impartasire este prin auz. Cum ? Eu sunt oprit de preot pe atatia ani de la impartasire, fie ca sunt femeie sau barbat. Dar merg la biserica si ascult cu evlavie Sfanta Liturghie, Apostolul, Evanghelia, Heruvicul, Axionul, si predica preotului. Daca ascult cu evlavie cuvantul Domnului, de cate ori am luat un inteles duhovnicesc prin auz, de atatea ori m-am impartasit cu Hristos.
Aceasta este impartasirea prin urechi, al patrulea fel de impartasire. Si Apostolul spune clar : Credinta vine prin auz si auzul prin cuvantul lui Dumnezeu. Tu primesti cu lingurita pe Hristos; eu il primesc prin urechi, cand ascult cu evlavie Sfanta Liturghie, cantarile si predica preotului. Si ma impartasesc de mii de ori pe zi, fara sa stii tu.
Tu poate, daca nu te-ai pregatit bine, spre osanda primesti Sfanta Impartasanie. iar eu, daca stau cu credinta, ca vamesul, in Biserica si ascult cu evlavie slujba, ma impartasesc prin urechi. Acesta este al patrulea fel de impartasire.
Al cincilea fel de impartasire este pe calea miridelor, a particelelor ce se scot pentru noi la Sfanta Liturghie. De aceea nu putem pune la Sfanta Liturghie pe cei betivi, pe cei ce injura, pe cei ce traiesc necununati, pe sectari, pe cei ce se sinucid. Pentru ca acea particica care se scoate, reprezinta fata acelui suflet.
Aceste particele se sfintesc la Sfanta Epicleza, prin invocarea Duhului Sfant si, la sfarsitul slujbei, dupa ce s-a pus in potir partea cu Iisus, si se zic cuvintele : " Plinirea paharului credintei Duhului Sfant ", apoi se pun si particelele ce se scot pentru credinciosi. In dumnezeiescul Sange din Sfantul Potir este Trupul si Sangele lui Hristos viu.
Din prescura a patra se scot particele pentru vii, din a cincea pentru morti si le trage in Sfantul Potir. Din aceste particele ca faina, ce s-au adapat cu dumnezeiescul Sange in Potir, atatea mii si milioane de suflete au primit impartasirea si comuniunea direct cu Iisus Hristos, cu Trupul si Sangele Lui.
Acestea patru din urma sunt cai de impartasire, pe calea lucrarii faptelor bune, dar nu inlocuieste pe cea dintai. Numai o impartasire temporara si in caz de ceva, tot trebuie sa se impartaseasca cu Trupul si Sangele Domnului, cu Preacuratele Taine.
Iata asa ne putem impartasi in cinci feluri in Biserica Universala.
- Daca un neoprotestant se impartaseste pe cele patru cai, dar nu se impartaseste cu Trupul si Sangele Mantuitorului, poate avea nadejde de mantuire ?
- Nu ! Nu are nici o valoare, pentru ca este rupt de Biserica lui Hristos si nu are Darul preotiei. Acela ii sectar, om ratacit. Asa-i, mai baiete ! Nu putem noi schimba ceea ce a intemeiat Hristos pentru toata lumea. El a zis : Luati, mancati, acesta este Trupul Meu; beti dintru acesta toti, acesta este sangele Meu ... ( Ioan 6,53 )
De ce v-am spus despre Sfanta Impartasanie ? Este bine sa va pregatiti, mama. Fratiile voastre de la tara, macar in posturi si macar o data la patruzeci de zile sa va impartasiti.

Care sunt regulile postului?

                 În cadrul regulilor stabilite pentru postul Paştelui, ce anume hotărăsc cu exactitate regulile postului? Nici în vremurile străvechi şi nici în zilele noastre n-a fost vreodată o uniformizare exactă, dar majoritatea autorităţilor ortodoxe sunt de acord asupra următoarelor reguli:

1)     În timpul săptămânii dintre Duminica Vameşului şi a Fariseului şi cea a Întoarcerii Fiului Risipitor, este în general dezlegare de la orice fel de post. Carnea şi produsele din animale pot fi consumate chiar şi miercurea şi vinerea.

2)     În săptămâna care urmează, adesea numita săptămâna Lăsatului de Carne, postul obişnuit se tine miercurea şi vinerea. Altfel nu este nici un post special.

3)     În săptămâna dinaintea postului Paştelui, carnea este interzisa, dar ouăle, brânza şi alte produse lactate pot fi mâncate în orice zi, inclusiv miercurea şi vinerea.

4)     În zilele săptămânii (de luni pana vineri inclusiv) în timpul celor 7 săptămâni de post al Paştelui, sunt restricţii atât asupra numărului de mese zilnice cat şi asupra felurilor de mâncare, dar când o masa este permisa, nu sunt fixate limite în ceea ce priveşte cantitatea.

a)     În zilele săptămânii din prima săptămâna postul este foarte strict. Conform regulilor stricte, în timpul primelor 5 zile de post, numai doua mese sunt permise, una miercuri şi alta vineri, în ambele cazuri după Liturghia Darurilor Înainte Sfinţite. În celelalte 3 zile, cei ce au putere sunt incurajati sa păstreze un post absolut; cei pentru care acest lucru nu este posibil, pot manca marţi şi joi (dar nu luni daca este posibil), seara după vecernii, când pot manca apa şi pâine, sau ceai sau sucuri de fructe, dar nu mâncare gătita. Trebuie specificat de la început ca în zilele de astăzi aceste reguli sunt în general relaxate. La mesele de miercuri şi vineri se recomanda “xerofagia”. Ad literam înseamnă “mese uscate”. Interpretat strict, înseamnă ca putem manca numai legume preparate cu apa şi sare, şi deasemenea fructe, nuci, pâine şi miere. În practica, scoici şi caracatiţa sunt deasemenea permise în zilele de xerofagie. Dar următoarele categorii de alimente sunt cu desăvarsire excluse:

i)carne;

ii) produse animale (brânza, lapte, unt, oua, zer, etc.);

iii) peste (peste cu oase);

iv) ulei (de exemplu ulei de măsline) şi vin (orice băutură alcoolica).

                  

b)    În zilele săptămânii (de luni pana vineri inclusiv) în a doua, a treia, a patra, a cincea şi a şasea săptămâna, o masa pe zi este permisa, sa fie luata după amiaza după vecernie, aceasta masa va urma regulile xerofagie.

În Joia Mare se serveşte o singura masa, cu vin şi ulei (de exemplu ulei de măsline).

În Vinerea Mare cei ce au putere sa urmeze practica din zilele de început ale Bisericii şi sa tina post negru. Cei ce nu pot acest lucru sa mănânce pâine, cu putina apa, ceai sau sucuri de fructe, dar nu înainte de apus, sau în orice caz nu înainte de Vecernie şi Prohodul Domnului.

În Sâmbăta Mare, în principiu, nu se mănâncă, deoarece după practica străveche  la sfârşitul Liturghiei Sfântului Vasile credincioşii rămâneau în biserica pentru citirea Faptelor Apostolilor, şi pentru primeau putina pâine şi fructe uscate, cu o cupa de vin. Daca, aşa cum se întâmpla acum de obicei, se întorc acasă pentru a servi masa, pot bea vin dar nu ulei; deoarece în aceasta sâmbăta, singura dintre sâmbetele anului, uleiul de măsline nu este permis.

Regula xerofagiei este mai puţin stricta în următoarele zile:

1)     Sâmbetele şi duminicile postului, cu excepţia Sâmbetei Mari, se pot servi doua mese în mod obişnuit, la amiaza şi seara, cu vin şi ulei; carnea, produsele din animale şi pestele nu sunt permise.

2) De Buna Vestire (25 martie) şi de Florii, este dezlegare atât la peste cat şi la vin şi ulei, dar carnea şi produsele din animale nu sunt permise.

Daca Buna Vestire cade în primele 4 zile ale Săptămânii Mari, este

dezlegare la vin şi ulei dar nu peste. Daca cade în Vinerea sau Sâmbăta Mare, este dezlegare la vin dar nu la peste sau ulei.

3) Este dezlegare la vin şi ulei în următoarele zile, daca cad intr-o zi din

cursul săptămânii în a doua, a treia, a patra, a cincea sau a şasea săptămâna:

·        Prima şi a Doua Aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie)

·        Sfinţii 40 de Mucenici din Sebastia (9 martie)

·        Inaintepraznuirea Bunei Vestiri (24 martie)

·        Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil (26 martie)

Ce este postul?

               A vorbi despre post si chiar a-i da o definitie pare foarte simplu deoarece postul este cunoscut in toata lumea, in toate traditiile si culturile lumii. Stim, de asemenea, ca se refera la un anumit set de reguli restrictive din punct de vedere, mai ales, alimentar.
Iata in ce fel au inteles si au definit postul unii dintre cei mai mari asceti ai crestinismului, de la care ni s-au pastrat fie cuvinte de invatatura, fie simple sfaturi sau cugetari sub forma de sentinte:
"Fratilor, imbuibarea pantecelui este maica desfranarii, iar postul si infranarea este bogatia sufletului; deci aceasta sa ne silim sa o castigam cu smerita intelepciune, pazindu-ne de mandrie, placere si lauda oamenilor care este maica tuturor rautatilor."
"Fiilor, bine este a-l satura pe cel sarac si flamand si asa sa postesti."
"A intrebat avva Iosif pe avva Pimen cum trebuie a posti. I-a zis avva Pimen lui: eu voiesc ca cel ce mananca in fiecare zi, cate putin sa manance, ca sa nu se sature..."
"Acolo e adevarata sarbatoare, acolo unde e mantuirea sufletelor, unde e pace si intelegere, unde e alungat orice gand lumesc, unde e izgonit strigatul, zgomotul, umbletele bucatarilor, taierile de animale; unde in locul acelora salasluieste linistea, pacea, dragostea, bucuria, bunatatea si alte nenumarate bunatati... Postul este hrana sufletului; si, dupa cum hrana trupeasca ingrasa trupul, tot asa si postul face mai puternic sufletul, il face mai usor, ii da aripi, il face sa stea la inaltime, sa se gandeasca la cele de sus si sa se ridice mai presus de placerile si dulcetile acestei vieti."
Desi exemplele pot continua, ne oprim la aceste cateva cugetari alese dupa un singur criteriu: in cuvinte putine si simple, autorii lor surprind problema postului in profunzime. Dupa cum am semnalat deja si dupa cum constatam din spusele sfintilor citati, avem impresia ca postul se refera, mai ales, la mancare sau asa cum intelegem foarte multi dintre noi, numai la mancare. Postul nu poate fi limitat la mancare, ci are un aspect material si un aspect spiritual, el reprezentand un mijloc si o cale de desavarsire a omului, care este si trupesc, dar si sufletesc. Din punct de vedere material, se refera, intr-adevar la hrana omului si, in general, la "miscarea trupului", iar din punct de vedere spiritual la hrana sufletului si la miscarea sufletului, avand in vedere desavarsirea trupeasca si sufleteasca.
                   De asemenea, postul nu a intervenit in viata omului dupa caderea in pacat, ci a fost dintr-u inceput o dimensiune ontologica a omului si, in consecinta, nu trebuie raportat la caderea omului, ci la desavarsirea lui. Ce inseamna acestea? Ca omul a fost creat de Dumnezeu trup si suflet intr-o stare de desavarsire relativa, cu posibilitatea de a ajunge la desavarsirea absoluta, dupa har, prin lucrare, prin efort personal. Desavarsirea la care era chemat omul, subliniata de Scriptura prin sintagma "dupa asemenarea cu Dumnezeu" (Facerea 1,26) viza atat trupul cat si sufletul, care erau in armonie, lucrand impreuna, neantagonist. Asadar, daca partea spirituala a omului era prin fire inclinata spre comuniunea cu Dumnezeu, fiind rationala, partea trupeasca, materiala a omului colabora cu acesta prin intermediul simturilor care prin supunere de bunavoie fata de voia dumnezeiasca si prin renuntare, prin jertfa, urmau sa fie eliberate si ele (simturile) de greutatea materiei si spiritualizate, conducandu-l pe om la comuniunea cu Dumnezeu. Comuniunea cu Dumnezeu putea fi deci realizata atat in plan material, cat si in plan spiritual.
Datorita faptului ca desavarsirea tinea de libertatea omului si de efortul lui personal, Dumnezeu l-a supus unui test, unei incercari , in fata careia sa-si poata exercita libertatea: l-a asezat in rai, spunandu-i: "Iata, va dau toata iarba, ce face samanta , de pe toata fata pamantului si tot pomul, ce are rod cu samanta intr-insul. Acestea vor fi hrana voastra" (Facerea 1,29) si "Din toti pomii din rai poti sa mananci. Iar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci, in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit!" (Facerea 2,16-17). Asa cum era creat , in starea edenica, omul apare ca o persoana flamanda si insetata, iar raiul, universul, ca o masa bogata, din care urma sa se infrupte in anumite conditii, stabilite de Creator si pe care el le putea respecta sau nu, fiind liber deplin. Deci, viata era data de Dumnezeu, iar hrana este permisa mentinerii vietii, insa nu e datatoare de viata. Omul trebuia sa fie constient si convins de aceasta si prin renuntare sa transforme foamea si setea materiala intr-o foame si sete spirituala - dupa Dumnezeu, urmand a trai in Imparatia Lui ca ingerii din ceruri, unde nu se mananca, nu se bea. Insa, omul s-a inselat gandind ca prin mancare poate sa ajunga asemenea lui Dumnezeu - "in ziua in care veti manca din el (pomul cunostintei binelui si raului) vi se vor deschide ochii si veti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele si raul" (Facerea 3,5) si nu prin ascultare si renuntare de bunavoie. cu alte cuvinte, omul nu l-a mai vazut pe Dumnezeu ca singurul izvor al vietii, inlocuindu-l cu ceva din ordinea creatului, cu mancarea. Aceasta logica inoculata de diavol va fi dezmintita de Dumnezeu, Care i-a hranit pe iudei in chip minunat in pustie: "Te-a smerit si te-a pedepsit cu foamea si te-a hranit cu mana... ca sa-ti arate ca nu numai cu paine traieste omul, ci cu tot cuvantul ce iese din gura Domnului" (Deuteronomul 8,3) si de Hristos, confruntat cu foamea si cu setea materiala si ispitit de diavol cu aceeasi logica a lui, aratand falsitatea acestuia: "Nu numai cu paine va trai omul, ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu" (Matei 4,4).
Deci, daca in rai postul consta in primirea cu bucurie si cu multumire din cele ingaduite de Dumnezeu, si avea menirea de a-l spiritualiza pe om si de a-l conduce la comuniunea deplina cu Dumnezeu, el va avea acelasi rol si dupa caderea in pacat , cu o singura diferenta: in urma pacatului, omul a dobandit o si mai mare pondere materiala, devenind carnal, inclinat spre placere, spre patima si in consecinta, postul va avea menirea de a converti patimile in acte creatoare, spirituale. Din acest motiv, revenind la ideea initiala si la afirmatiile Sfintilor Parinti citati, postul alimentar este doar prima etapa, dupa care urmeaza cel spiritual si deprinderea virtutilor. Una din cantarile bisericesti din Postul Mare spune: "De bucate postind, suflete al meu, si de pofte necuratandu-te, in desert te lauzi cu mancarea; ca de nu ti se va face tie pricina de indreptare, ca un mincinos vei fi urat de Dumnezeu si demonilor cei mai rai te vei asemana, care niciodata nu mananca. Deci, cauta sa nu faci netrebnic postul pacatuind; ci nemiscat sa ramai spre poruncile cele fara cale, parandu-ti ca stai inaintea Mantuitorului Celui Ce s-a rastignit si, mai ales, ca te rastignesti impreuna cu Cel Ce s-a rastignit pentru tine, strigand catre El: "Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni intr-u Imparatia Ta".
                            De aceea, putem concluziona ca postul este renuntarea, de bunavoie, a omului la placeri si primirea cu multumire si cu bucurie a tot ceea ce-i da Dumnezeu in viata, avand ca motivatie dragostea de Dumnezeu Care-l vrea curat si neprihanit.

Apa - un medicament miraculos pentru vindecarea corpului si a sufletului omenesc

              Va  prezint acest material in care ne sunt prezentate lucruri uimitoare despre apa,un lichid cu care ne intalnim zilnic,dar nu stim cat de important este.  Vizitatorii acestui blog isi pot forma idei pro sau contra despre acest subiect, parerile fiind impartite intotdeauna.

 poza1: apa dupa rugaciune

 poza2: apa inainte de rugaciune

 poza3 : masaro emoto 

                Organismul uman este construit din apa in proportie de peste 70 la suta per total, dar multe dintre organele noastre, precum este creierul, au o componenta numita “apa” in proportie de 90 la suta.
               Cind nu bem suficienta apa, neurotransmitatorii (compusi din apa in proportie de 90 la suta) nu mai pot transmite corect mesajul “mi-e sete”. Organele corpului nostru se deshidrateaza, apar durerile localizate la diferite organe, luam medicamente si nu stim ca primul tratament de care avem nevoie este chiar… APA. “Majoritatea bolilor sunt cauzate de deshidratare”, au concluzionat studiile efectuate de catre un doctor german, care a si scris cartea “Nu esti bolnav, ti-e doar sete”.


Experimentele lui Masaro Emoto si apa purificata prin rugaciune
                 Dar, sa vedem ce este apa, ce legatura are apa cu rugaciunea, ce legatura are ea cu trupul, constiinta sau cu mediul inconjurator, asa cum au fost prezentate de Ralph Vornehm.
In 1996, japonezul Masaro Emoto a facut un experiment extraordinar pe un lac foarte poluat, intr-o zona puternic industrializata din Japonia. Citeva mii de oameni s-au rugat, sa vada ce efect are rugaciunea asupra apei, ce se intimpla cu apa in timpul rugaciunii? Oamenii s-au adunat in grupuri; unii s-au rugat intr-un templu, altii pe lac, in barci si altii pe malul lacului. S-a facut si o ceremonie cu luminari, exact ca in ritualurile crestine.
            Masaro Emoto a prelevat apa din lac inainte de rugaciune si dupa doua ore de rugaciune a vazut la miscroscop care era structura apei in ambele situatii. Apa poluata era formata din particule haotice si stranii, pe cind apa prelevata dupa doua ore de rugaciune avea structura unor cristale minunate, pure, in forma de flori. Frumusetea si perfectiunea acestor cristale de apa purificata prin rugaciune este absolut extraordinara in imaginile care au fost prezentate de Ralph Vornehm.
Testele au mers mai departe si Masaro Emoto s-a intrebat ce durata de viata are apa purificata prin rugaciune. Constatarea extraordinara a fost aceea ca structura cristalina a apei se pastreaza si timp de o luna dupa rugaciune.
              Un alt experiment a fost facut pe un lac poluat din Brazilia. A fost luata o mostra de apa din lac si pusa intr-o sticla. Mai multi oameni s-au concentrat asupra sticlei si s-au rugat in jurul ei. Dupa rugaciune, s-a constatat ca se purificase si apa din lac, nu doar aceea din sticla, cu toate ca oamenii se concentrasera doar asupra sticlei. Structura cristalelor de apa din lac era chiar mai pura decit aceea din sticla, asa incit constatarea a fost aceea ca apa aflata in conditii naturale se purifica mai bine.

Cum trebuie sa ne rugam pentru a fi sanatosi
              Japonezul Emoto s-a intrebat apoi: Cum trebuie sa ne rugam pentru ca apa sa aiba un efect maxim asupra corpului omenesc? Testele facute de el arata ca miinile trebuie tinute impreunate in dreptul pieptului, cum tin preotii miinile in ritualul de rugaciune, iar rugaciunea care a creat cea mai inalta puritate a apei a fost aceasta: “Te rog sa fii buna”. Testele arata ca miinile tinute in alt mod decit impreunat creeaza alta structura a apei, la fel si alte tipuri de rugaciune.
 Ce observam in aceste extraordinare testari? Apa raspunde rugaciunii noastre, deci constiinta umana poate schimba structura materiei. Faptul ca peste 70 la suta din organismul omenesc este compus din apa este relevant si extraordinar, in acelasi timp. Pentru ca devine limpede faptul ca, atita vreme cit se purifica apa dintr-un lac, iar structura ei devine cristalina si vindecatoare, si rugaciunea noastra poate avea efecte purificatoare asupra noastra sau asupra persoanelor pentru care ne rugam.
                 Iata de ce este foarte important felul in care ne gindim la alti oameni si felul in care ne gindim la noi insine. Caci si gindirea noastra este o forma de rugaciune, iar aceasta poate crea forme vindecatoare pentru noi si pentru cei din jurul nostru.
Sa nu lasam de izbeliste mintea si sentimentele noastre, sa incercam si sa facem tot posibilul pentru a ne schimba modul de gindire, “modul de rugaciune” si de simtire atunci cind stim ca ele sunt insotite de frica, de suferinta, de ura. Sa ne asumam responsabilitatea de fiinte creatoare si sa intelegem ca putem fi cintecul si bucuria noastra si a celor din jur atunci cind intelegem ca simtim, gindim si faptuim - nu doar pe noi insine, ci si pe cei din jurul nostru.
Mai departe, experimentele lui Emoto au aratat ca clorul impiedica apa sa formeze cristale. Totusi, prin rugaciune, vibratia negativa a clorului a fost indepartata, iar cristalele s-au format in mod obisnuit. Aceasta nu inseamna ca rugaciunea indeparteaza clorul ori il distruge… Este indepartata doar informatia distructiva pe care clorul o are asupra corpului.
                Ralph Vornehm atrage atentia asupra faptului ca “nu doar compozitia chimica a hranei sau a apei conteaza, cit vibratia, adica informatia pe care o consumam prin ele. Pare limpede faptul ca o mincare preparata cu dragoste, cu placere, cu bucurie nu produce dureri abdominale, ori alte forme de tulburari la nivelul corpului fizic, pe cind cea preparata cu toate gindurile negre are nevoie - daca nu de schimbarea sentimentelor si a gindurilor gospodinei - de rugaciunea de purificare a apei si a hranei.


         Apa deseneaza structura motionala a unui cuvint
              Mai mult, s-a constatat experimental ca “apa memoreaza mesajele scrise pe sticla” si le tranforma in cristale care imita in mod extraordinar structura emotioala a cuvintului. Pe citeva pahare cu apa au fost lipite etichete, pe care au fost scrise cuvintele: “crestinism, islamism, hinduism si budism”. Apa a format in toate cazurile cristale de o frumusete indescriptibila, dar diferite. Nici unul nu semana cu celalalt, insa frumusetea si puritatea lor erau deosebite. Mesajul apei a fost acesta: “Totul este frumusete, dar cu aspecte diferite. Frumusetea se afla, de fapt, in ochii celui care o priveste”.
              In mod asemanator, au fost scrise cuvintele “Craciun fericit” in limba engleza si in italiana.
Cristalele de apa ale Craciunului englezesc aratau o frumusete distinsa, dar rece, pe cind cristalele italienesti erau ca intr-un dans, ca intr-o zvapaiata neliniste si bucurie. Apa a desenat in sine temperamentul vulcanic al italienilor si temperamentul racoros al englezilor.
Extraordinarele experimente ale lui Masaro Emoto i-au adus o recunoastere mondiala, care va ramine, probabil, inscrisa pentru totdeauna in memoria umanitatii. El a demonstrat ca rugaciunea nu este doar un efect placebo, cit faptul ca ea, plecata din constiinta noastra, schimba structura materiei si, in consecinta, nu doar apa singura este un medicament extraordinar pentru corpul nostru, cit mesajul pe care i-l transmitem apei prin rugaciune. Apa nepurificata transmite corpului mesajul pe care il contine, deja. Iar structura apei poluate sau a apei de la robinet, asa cum a fost prezentata in imagini, poate transmite corpului mesajele haotice si - probabil - neprofitabile pentru sanatatea corpului nostru.

             Cum si cit timp facem tratamentul cu apa?
                         Este - asadar - important sa schimbam mesajul apei, sa ne rugam si sa intelegem ca apa poate fi un medicament puternic pentru corpul nostru fizic. Avem nevoie sa bem cel putin doi litri de apa plata pe zi (inca o data; putem sa bem ceai, sa consumam legume sau fructe bogate in apa, dar cei doi litri de apa trebuie bauti in mod constant). Ralph Vornehm a sugerat ca putem sa facem investigatii medicale inainte de a incepe tratamentul cu apa si sa le repetam dupa 21 de zile de tratament.
Rezultatele vor fi spectaculoase, a subliniat el. Pentru ca majoritatea bolilor sunt cauzate de deshidratare si de intoxicarea celulelor. Acestea declanseaza un mecanism de protectie de urgenta atunci cind sunt deshidratate, prin care se imbraca intr-o pelicula gelatinoasa, din care se hranesc pentru a nu muri. Celulele se apara de noi si, ce credeti ca este aceasta substanta gelatinoasa? Este colesterol.
              Colesterolul este cauzat - in cele mai multe cazuri - de deshidratare. Partea a doua a acestei extraordinare conferinte se refera la studiile si experimentele legate de felul in care functioneaza organismul omenesc, de felul in care se deshidrateaza corpul si despre felul in care el se poate rehidrata in 21 de zile, asa incit o gama intreaga de dureri fizice si boli dispare.
Retineti, insa, necesitatea rugaciunii si a purificarii apei si incepeti tratamentul cu ea intre timp in felul urmator:
1. Beti intre 2 si 3 litri de apa plata zilnic.
2. Faceti rugaciunea apei cu miinile impreunate la piept, astfel: concentrati-va asupra sticlelor cu apa si spuneti rugaciunea: “Te rog sa fii buna” pina ce simtiti ca ati transmis acest mesaj apei.
3. Beti o cana cu apa cu o jumatate de ora inainte de masa.
4. Nu beti apa in timpul mesei si nu beti apa imediat dupa masa, dar beti in total cel putin doi litri de apa purificata zilnic.
             Testul prezentat pe cei patru voluntari prezenti la conferinta amintita a aratat ca toti parametrii corpului fizic, mental, emotional si spiritual se modifica in sens pozitiv dupa o ora dupa ce consumam suficienta apa si devin negativi daca nu consumam apa timp de doua - trei ore. Aura corpului se modifica intr-un ritm extraordinar, nivelul de energie al corpului fizic devine mult mai inalt prin consumul de apa. Va veti simti mai vioi cu acest tratament, veti fi mai prezenti si mai optimisti si veti constata ca multe dintre durerile corpului fizic dispar, pentru ca durerile sunt semnale ale deshidratarii.
“Va veni o vreme in care vom cumpara de la farmacie muzica vindecatoare”, afirma Masaru Emoto.
              Intr-o conferinta exceptionala pe care Masaru Emoto insusi a sustinut-o in Romania, ilustrind prin imagini rezultatele experimentelor sale, a spus: “Apa are puterea magica de a da nastere tuturor lucrurilor si de a pastra informatia. In stadiul de fat, suntem aproape in totalitate apa, dupa nastere suntem peste 80 la suta apa, apoi sintem 70 la suta apa, pentru ca, dupa virsta de 60 de ani, sa devenim apa tot mai putin. Ce se intimpla cind sintem doar 50 la suta apa? Ne ridicam la… ceruri. De ce nu putem trai fara apa? Pentru ca ea transforma energia si informatia”. Experimentele lui Emoto demonstreaza faptul ca apa asculta rugaciunile noastre, modificindu-si structura.
            “Eu sint budhist, nu am crezut niciodata in rugaciune, pina cind am facut aceste experimente care mi-au schimbat viata”, a mai spus Masaru Emoto la conferinta sustinuta in Romania. Dar, aceleasi experimente demonstreaza ca apa asculta si muzica, asa cum reproduce structura emotionala a cuvintelor, precum si forma si structura emotionala a imaginilor.
Emoto a prezentat un esantion de apa care a ascultat simfonia a IX-a a lui Beethoven, precum si Lacul Lebedelor a lui Ceaikovschi. “Cind apa din corpul nostru asculta o muzica frumoasa, se schimba corpul nostru. Muzica este o forma de vindecare, este medicamentul cel mai bun pe care l-a inventat specia umana.
               Va veni o vreme in care vom cumpara de la farmacie muzica vindecatoare”, a mai spus Emoto. Asadar, trebuie sa bem mai multa apa, trebuie sa vedem imagini cit mai placute in jurul nostru, sa ascultam muzica vindecatoare si sa auzim - atit de la propria noastra constiinta, cit si de la cei din jur - cit mai multe cuvinte vindecatoare.
Trebuie sa retinem ca aceleasi extraordinare experimente au aratat ca apa reproduce formele emotionale ale alimentelor pe care le mincam. Va prezentam continuarea conferintei lui Ralph Vornehm si studiile de caz pe care acesta le-a prezentat privind rolul apei in corpul omenesc.


           Ce se intimpla in corp cind bem sau nu bem apa?
         Independent de Masaru Emoto, un medic arestat in trecut intr-un context politic in India, F. Batmanghelidj, autorul cartii “Nu esti bolnav, ti-e doar sete”, a observat in inchisoare ca, atunci cind arestatii beau apa, multe dintre durerile corpului fizic dispareau.
Multi dintre ei aveau spasme ale stomacului despre care medicul credea ca sint cauzate de stresul din inchisoare. A inceput sa-i trateze pe acestia cu diferite feluri de apa: apa sarata, apa dulce, apa amara si surpriza colosala era ca, in 90 la suta din cazuri, spasmele stomacului dispareau. Medicul a constatat ca nu toate simptomele erau cauzate de stresul din inchisoare, dimpotriva; 90 la suta din ele erau cauzate de deshidratare.
             Observind faptul ca apa avea aceste efecte, el si-a spus ca nu putea fi la mijloc doar un efect Placebo. Cind a fost eliberat, el a infiintat o clinica si a efectuat nenumarate studii, vindecind si multi bolnavi. “Ce se intimpla in corp cind bem apa?”.
Ralph Vornehm a prezentat componenta de apa a fiecarui organ din corpul omenesc, incepind cu celulele, singele, neurotransmitatorii si terminind cu organele mai mari.
           Creierul are in componenta sa 90 la suta apa, ceea ce explica intr-un fel capacitatea acestuia de a transmite mesajele catre toate organele cu viteze uluitoare (daca ne gindim si la teoria lui Emoto). De asemenea, neurotransmitatorii - responsabili de transmiterea acestor mesaje - contin tot 90 la suta apa. Este de inteles de ce, cind nu bem apa, nu mai simtim cu timpul senzatia de sete.
Neurotransmitatorii deshidratati nu mai transmit corect mesajul “mi-e sete”, asa incit setea incepe sa mistuie corpul, incep durerile (si ele semnale de deshidratare) si patologia multor organe.
Ralph Vornehm a spus ca “celulele corpului nostru nu se ating intre ele, pentru ca inoata in apa, la fel ca si nervii”. Cind apa din corp este murdara, ce se intimpla? Celulele comunica printr-un sistem de tip bio-laser. Exista un tip de apa in interiorul celulei si alt tip de apa in afara ei. Schimbul intre acestea purifica celula si o ajuta sa functioneze corect. Daca nu bem apa regulat, celulele se intoxica. Cind membrana unei celule nu este bine hidratata, corpul declanseaza un mecanism de urgenta, ca forma de aparare si de hidratare.


           Corpul se protejeaza de deshidratare cu ajutorul colesterolului
                   Membrana se imbraca intr-o pelicula protectoare, ca o crema, care impiedica uscarea. Ce este aceasta pelicula? Surpriza. Este colesterol. Corpul nostru se protejeaza de deshidratare cu ajutorul colesterolului. Studiile efectuate au aratat ca, in 90 la suta din cazuri, colesterolul scade in 21 de zile de baut apa corect, ceea ce inseamna ca in 90 la suta din cazuri colesterolul este crescut din cauza deshidratarii.
Studiile facute pe celulele canceroase au aratat ca acestea nu mai comunica intre ele
Imaginile prezentate de Ralph Vornehm arata ca celulele deshidratate se afla intr-un fel de sfera intunecata, dupa care devin mutante si se ajunge la cancer. Sarea este foarte importanta pentru organism, pentru ca aceasta efectueaza schimbul la nivel celular; apa merge in celula si in afara ei cu ajutorul sarii. Aceasta inseamna ca a bea apa si a avea saruri naturale in organism este vital pentru sanatatea celulara.


               Pentru a se hidrata, singele trage apa din organele vitale
Ce se intimpla la nivelul sistemului digestiv daca nu bem apa inainte de masa (o cana, cu o jumatate de ora inainte de masa)? Nu trebuie sa bem apa in timpul mesei. Corpul nostru are nevoie de singe pentru a efectua procesul digestiv, iar singele este compus 80 la suta din apa. Singele trebuie sa absoarba tot soiul de componente vitale pentru sanatatea sa.
Pentru a efectua corect procesul de digestie, singele trebuie sa fie hidratat corect inainte de masa. Altfel, singele se ingroasa si de aceea, pentru a se hidrata trage apa din organele vitale. Remarcam, asadar, ca in organismul nostru fiecare celula, fiecare componenta “lupta” pentru a-si intretine viata proprie, ceea ce face ca, in ultima instanta, sa conduca spre viata intregului organism.
               Singele nu face exceptie de la acest principiu, asa incit - iata - vedem de ce este atit de important sa bem apa cu o jumatate de ora inainte de masa. Singele nu va mai extrage apa din organele vitale pentru a realiza procesul de digestie, iar corpul va ramine sanatos.
“Sint oameni care tusesc, ii apasa inima sau au colici dupa masa. Acele organe care ne dor dupa ce mincam sesizeaza ca nu au destula apa”, spune Ralph Vornehm.
               Cercetarile efectuate arata ca 90 la suta din durerile de stomac sint cauzate de deshidratare. Oamenii care au miscari greoaie sau cei “cu fata impietrita” au o proasta functionare a nervilor, cauzata de lipsa apei in corp. La nivelul cartilagiilor, componenta apei este de 90 la suta. Cind cartilagiul este deshidratat, incepe sa pocneasca. Oasele au nevoie de apa in aceeasi masura si multe dintre durerile de oase, precum si sindromul de alunecare al discului lombar sint cauzate de deshidratare.
               Ce se intimpla cind luam un calmant pentru dureri sau cind avem un soc? Luam calmantul cu apa si ni se da apa cind sintem in stare de soc. De fapt, cind iei un calmant pentru durere, ceea ce calmeaza durerea este apa, nu calmantul. 90 la suta din durerile din corpul nostru sint semnale prin care corpul spune: “Te rog, am nevoie de apa!”. Studiile arata ca tensiunea arteriala mare, problemele legate de vasele de singe sint cauzate de lipsa apei din corp.

    In speranta ca v-am captat atentia cu acest material asteptam comentariile voastre.

"Dimineata cand va sculati sa va rugati macar o jumatate de ceas..." parintele Cleopa

 

Acatistul Sfantului Ierarh Nicolae

Acatistul Sfantului Stelian

Acatistul Sf. Nectarie-Sfantul iubirii

Acatistul Sfantului Mare Mucenic Mina

Acatistul Sfantului Acoperamant Al Maicii Domnului

Rugaciuni pentru copii..

 "De nu va veti intoarce si nu veti fi precum pruncii, nu veti intra in Imparatia cerurilor" (Matei 18, 3)

Totdeauna lucrul tau
Tatal nostru
Inger,ingerasul meu
Rugaciunea de seara
Doamne,astazi plec la scoala

Manastirea Podu cosnii-o casa primitoare pentru copii orfani si saraci

http://www.monitorulsv.ro/video/89F2BF04FBB522C50C91

           

...la ora actuala la manastire se afla un numar de 8 copii(5 baieti si 3fete) care provin din familii numeroase sau cu unul dintre parinti decedati sau cu un handicap.Manstirea le ofera masa,cazare,fiecare dintre ei participnad la treburile manastirii, la servitul mesei ,unul bate toaca,altul cu abilitati vocale canta in corul bisericii,etc.Toti merg la scoala din sat si au rezultate bune la invatatura.

      Cei care vor sa ajute acesti copii,din putinul pe care il au,cu imbracaminte,incaltaminte va steptam cu mare drag la manastire.Va multumin pentru intelegere si ajutor, rugam pe Bunul Dumnezeu sa va daruiasca multa sanatate si sa va binecuvanteze activitatea.